nu alegem fiecare prezență ce ne apasă umărul
ne alege ea, împlântându-și ghearele în carne.
nu alegem, doar n-am fi ales
lumini
dublate sau triplate, văzute printre lacrimi.
nu le pot opri cum nu pot opri nici gândurile
nici imaginile care se sintetizează
se blurează, culoarea se scurge
nu mai știi cine e cine.
un roi de molii îți mănâncă fiecare trăsătură
speră să nu te mai recunosc
niciodată nu te-am știut
te recunosc de fiecare dată.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu