joi, 7 august 2014

O ultimă slăbiciune

Dintre toate greșelile pe care le-am făcut vreodată, asta le întrece pe toate. Azi, m-am dezamăgit pe mine pentru a nu știu câta oară și am fost iar neputincioasă într-o luptă cu propria mea ființă. Tot ce am vrut a fost să îmi formez un autocontrol puternic, și credeam că sunt pe aproape.

 Te-am văzut și într-o secundă toate zidurile pe care le-am ridicat în jurul meu s-au prăbușit.
 Te-am văzut și nu mi-am putut forța ochii să nu mai privească zadarnic în spate, chiar dacă nu te mai zăream.
 Te-am văzut acolo unde te-am căutat întotdeauna și apoi n-am mai știut nimic.

  Răscolesc insistent după cuvinte care știu că nu vor apărea, cuvinte care să imi mai construiască o imagine, orice. Mi-aș fi permis să fiu slabă în orice situație numai aici nu, dar inima mea a ținut să îmi aducă aminte că am refuzat întotdeauna regulile și că nici eu, nici măcar eu nu îmi pot impune vreuna. Însă pot să îmi fac o promisiune, pot să îmi promit că în ceva timp am să îngrop și această slăbiciune, așa cum am făcut cu toate celelalte. Măcar atât pot face.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu