Şi încă nu te cred

Găsesc linişte
În întunericul braţelor tale
Căci timpul e din nou tortură
Atunci când nu mai pot
Să te mai simt. 

Şi poate
Din necunoscutul în care mă arunc
Desprinzi tu acele clipe
După care alerg mereu.
Zâmbeşti, şi tresari,
Şi-mi spui că nu te cred.

Şi cum aş putea să te cred?
Când nu spui nimic sau poate,
Mă laşi să-mi culeg singură cuvintele
Şi-am obosit
Şi ştii
Şi ştim.